scuze

5:53 PM / Posted by Marcus /



“Nu ai inteles”
“Nu ma asculti”
“Ti se pare”
‘Las’ ca-ti trece”
“Scuze, dar e si vina ta”
…sunt un fel de « de ce dracu’ te superi ? »
Adica nu reusesti sa treci peste o gafa nevinovata, o gluma nesarata, un banc prost, « care-i problema ? » Nu ai umor! Esti suparacios, “intepat”sau faci pe desteptu’.
“Nu mai poate omu’ sa glumeasca cu tine, ce dracu’?”
Adevarul e ca te-a injurat, te-a facut de ras, te-a jignit, te-a facut sa te simti prost, te-a lasat balta – asa siiii ? Treci peste asta ! Ce ‘reacu faci atata caz??
A sti sa spui ca iti pare rau, a sti cum sa spui asta si cand este o arta. Abilitateaasta face diferenta, din punctul meu meu de vedere, intre cei maturi si cei imaturi, intre cei inteligenti si cei autosuficienti, intre cei siguri pe ei si cei aroganti.
Cred ca nu am spus un sincer “Imi pare rau” cat eram in adolescenta. Asta nu era demult :P recunosc. E simplu: aveam mereu dreptate!
Faceam totul bine, ma purtam ireprosabil, luam cele mai bune decizii si daca cineva nu intelegea asta fie se pripea fie avea ceva cu mine!
Urmarindu-i pe altii mai destepti, mai maturi si cu capul pe umeri am invatat ca a-ti cere scuze este cea mai simpla metoda de a trece peste un conflict, de a reface sentimentele ranite ale prietenilor, de a arata ca-ti pasa, de arata ca ai inteles gresealasi ca ai invat din ea.
Ca o alta metoda de a recunoaste o greseala, imi place sa fiu empatic , sa ma gandesc inainte sa ma supar pe cineva care ma jigneste ca are o zi proasta,ca am inteles gresit sau ca e spre binele relatiei [de orice fel] sa nu o iau personal. E un fel de a cere scuze pentru graba de a nu intelege ca celalalt are o problema personala si e agresiv etc.
Cu toate acestea, uneori, cu toata bunavointa , nu poti sa treci peste unele lucruri. Si astepti scuze. Sau nu astepti, dar stii ca numai asta te-ar putea face sa ierti si sa uiti. Iar daca scuzele sunt un fel de “ce dracu’ te-a apucat” , supararea trece, dar relatiile se schimba…



later edit :

"People often confuse forgiveness with condoning. Just because you forgive someone does not mean you condone what they did.

You just become “For Giving” again.

The biggest person that most people need to forgive is themselves. You. Because only when you forgive yourself for everything will you then be able to fully move forward and be able to give to yourself.

You are for giving again. And now you have more energy to be giving."


*voi ce credeti?


6 comments:

Anonymous on April 30, 2007 at 10:41 PM

hmm… am putut observa si eu aseara cit de incapatinat poti sa fii :D oricum, nu stiam ca te-a suparat asa de tare discutia.. :p

Comment by Marcus on May 1, 2007 at 8:30 AM

:) incapatanat sunt, recunosc.
dar nu avea nici o legatura cu discutia noastra!

De altfel, vreau sa asigur cititorii ca nu are legatura textul cu cineva anume. Il scrisesem pentru ca eram intr-o stare anume, dar nu sunt suparat pe nimeni si nu astept scuze! :)

Anonymous on May 1, 2007 at 3:53 PM

Foarte bun textul. Te invit sa-l recitesti ori de cate ori nu-ti convine vreun comentariu…

Anonymous on May 1, 2007 at 6:14 PM

Si cum poti sa spui unei persoane apropiate ca te deranjeaza lucrurile astea, daca nu vrei sa te multumesti cu racirea relatiilor? Cum ii spui, cand stii ca e posibil sa primesti un “eh, si tu acuma” drept raspuns.

Comment by Marcus on May 1, 2007 at 11:56 PM

Cris, eu cred ca ai varianta de a fi sincer si poti primi sau nu scuze. Apoi tu alegi ce concluzie sa tragi in urma reactiei.

Fluture, ma bucur ca inca mai vii pe aici… Explica-mi pe mail daca vrei sa-mi explici unde am gresit si cu placere si imi retrag cuvintele , imi cer scuze. Numai sa intelg si eu…

Anonymous on May 2, 2007 at 3:47 PM

Ideea era cum poti sa-i ceri scuze unei persoane foarte apropiate pentru ceva ce ai gresit in cel mai bun si simplu mod...si mai depinde si de tine..de felul in care iti ceri scuze, daca esti sincer sau nu...

Post a Comment