Sa-ti vezi visul cu ochii. Serios

9:44 AM / Posted by Marcus /

In mod bizar, eu stiu deja unde voi locui cand voi fi “om mare” :D

Cand voi termina facultatea si masterul, cand voi avea un full-time cu multe satisfactii printre care team-buildinguri, bonuri de masa si masina de la servici, cand o sa fiu invatat sa gatesc ceva mai bine si voi avea pe langa jacuzzi [asta e pe teava oricum, mom is the greatest!] si o sotie foarte frumoasa careia sa ii placa florile si un aragaz din’ala smecher cum vad zilnic in vitrina la Spencer - argintiu si cu butoane and stuff :D = atunci voi fi un om mare.

Incerc sa ma gandesc unde mi-ar placea sa stau si stiu deja ca nu conteaza sa am un apartament mare pentru ca nu organizez nunti in el! Trebuie sa aiba balcon, un dormitor maricel si o sufragerie luminoasa. Ii voi pune eu aer conditionat, ca nu sunt cactus sa indur canicula vara si va fi o casa perfecta. Conteaza insa sa fie central. Cat de cat. Acum nu stau departe de centru si imi place sa merg pe jos pana acasa vara.

Am gasit locul perfect. Blocul adica. Nu stiu cum e inaintru, dar am un sentiment ca e tot ce mi-as dori. Si are o farmacie nonstop foarte aproape si mai multe fast-fooduri. E aproape de diverse baruri si de actualele birouri [e mai multe!]. Asta nu e criteriu, dar e un bonus.

Sunt atat de incantat de alegere, ca trec pe acolo des cu zambetul pe buze si imi imaginez cum vin acasa cu o plasa imansa de la supermarket si caut cu greu cheile si nu le gasesc si cad pe jos cutiile de Pringles [ca luasem mancare :P] si ma enervez si ma ajuta o vecina pana la urma. Ma indrept uneori spre intrarea in bloc si nu stiu numarul de la interfon pe care il voi avea. Dar pot ghici... Pentru ca stiu deja ca nu voi sta la etajul 1 sau 2 si nici la ultimele 2 etaje.

Stiu ca voi locui acolo. E o zona scumpa, mi-ar trebui foarte multi bani ca sa imi cumpar o cutie de chibrituri in zona, dar ce sunt banii cand e vorba de fericirea mea ? :) De ce muncim daca nu pentru a ne indeplini visurile ? In plus, iubita mea, cand voi fi mare, va vrea si ea sa ne luam o casa tare si deja efortul va fi impartit la 2! La mai multi de fapt, ca mai sunt si parintii :) Asa ca voi locui acolo. Voi trece pe acolo pana voi avea cheile mele.

PS: nu sunt un romantic. Asa a fost si cu Danemarca. Pe cand inca aveam 13 ani si eram un simplu turist prin Copenhaga, spuneam ca acolo voi lucra/trai eu cand voi fi mare. Si acum un an-doi ma uitam pe geam in timp ce calatoream cu trenul spre casa si spuneam: “Uite acolo stateam eu cand eram mic si imi doream sa vin aici mai mult decat orice!” Trebuie doar sa vizualizezi, restul vine de la sine.

Labels:

0 comments:

Post a Comment