Cina. Gazdele, un cuplu recent. El iubeste, ea inca nu stie sau ... falseaza. Subsemnatul si o prietena. Mancare buna, vin, discutii, fum de tigara, rasete, intamplari de la birou puse pe tapet.
El, se pricepe la gatit, are scoala multa la activ, experiente vaste si ... insomnii.
Situatia usor nelalocul ei, cand ea pleaca, movtivand o vizita intarziata la o amica. Ramanem noi trei si povestim, si povestim ...
Fiecare cu istoria lui. El are mai multe pt ca si ani sunt mai multi dar inca e complet innebunit dupa tot ceea ce tine de sentimente. Si incercam sa explicam ...
Obsesia Louisei, dupa tot ce a fost pasiune istovitoare, amintirile lui cu cea care i-a fost vreme de ani de zile iubita si toata dragostea mea pentru cea care nu mai e langa mine.
Mi se motiveaza pasiunea si faptul ca nu pot renunta la ea, drept moft - doar am avut-o, de ce nu am tinut-o langa mine - apoi incapatanare, infantilism, samd ... numai ce este nu!
Le-am spus, eu cred ca e dragoste, doar nu am retinut vreodata in minte si in suflet atat, pe cineva. Si asa cum simt pentru ea ...
Mi se sugereaza sa mai meditez, sa las timpul sa-si faca treaba, ca doar de asta au existat filozofi si doctori care au afirmat ca timpul le sterge pe toate si ca toate se uita.
Nu sunt de accord! Nu accept sa irosesc timpul ca si cum as fi vreun habib bogat. E limita pe care mi-am fixat-o mereu. Traieste la maxim, foloseste fiecare secunda. De ce-as fi dispus acum sa arunc zile si nopti doar ca sa astept ceva atat de banal ?! Adica uitarea. Un fel de blazare ieftina, pt fraieri. Un - Las' c-o sa treaca !!!
Imi apar cauza si ascult alte pasuri, vorbim de-a valma, contrazicem.
Ma agit cu nerabdare ... as pleca acasa. Am un land line ... what if ? Ca poate nu mai are nr de la mobil. Patetic(a) ...
Concluzia generala? Poate ca suntem toti trei niste fraieri, dar vorbim, traim, radem, simtim, suferim. Ca mare putere la cantar e faptul ca simtim. Cu tot ce implica ...
Sigur ca o dam in bara, devenim agasanti, ne plictisim unii pe altii cu aceleasi povesti despre iubirile noastre dar ne framantam si suntem plini de pasiune.
Stiati ca exista oameni care ies, se intalnesc, au relatii dar calculate, meschine, monotone, pe motive obscure si fara sa simta ?! Stiu sigur ca da. Ei sunt inhibati, crispati si atat de formali ca singura lor intrebare e poate referitoare la urmatoarea etapa. Viata parca le-ar fi un job si nu un dans.
Si de-acum, desi stiu ca mobilul tau nu a sunat ... Louise, sleep well. Your day will come. Danielle, ia-ti foile si-un pix si apuca-te de scris. Eventual take a long walk outside.
Moi ? Stapaneste-ti zambetul tamp de pe fata, de bucurie ca finally land-line-ul a sunat si dincolo era vocea draga ...
Maine e o alta zi, poate cu o alta asteptare dar, cate senzatii pana atunci ...
Labels: chill, love, my life
1 comments:
insemnarea ta mi a adus aminte de o amiaza de vara, cu prinzul luat la fast food (sau numai eu mincam si voi va uitati? no in fine), cind ne lamentam toti 3 despre cit de fraieri sintem si cit de aiurea e sa fii indragostit asa, platonic, cum eram la vremea respectiva toti, nebagati in seama, tradati si mintiti. tu esti cu totul altfel decit erai atunci, si eu, poate si el, nu stiu...
nu are nici o morala chestia asta, doar ca... mi-am adus aminte.
Post a Comment