Carti pe care vi le recomand pentru lectura de iarna:
"Prada giganţilor" este una din sursele care l-au inspirat pe Robert Kiyosaki să scrie ultima sa carte, Conspiratia bogatilor. Stiam destul de multe despre R. Buckminster Fuller, o personalitate cu aspect renascentist, care a trait mare parte din viata in secolul XX. Este cunoscut ca un om de stiinta si filosof cu realizari notabile in domeniul arhitecturii (domul geodezic) , ca inventator, futurolog, vizionar, scriitor. Desi Fuller dorea sa fie un popularizator care scrie pentru mase, lectura sa nu este nici pe departe usoara. De fapt, stilul sau baleiaza prin foarte multe registre, de la abordarea stiintifica ultra-specializata, la discursul filosofic, la lectura din perspectiva istorica, la economie… si inapoi. E nevoie sa-ti adaptezi modul de receptare intre stilurile autoriale. Mai mult, autorul trece cu rapiditate de la filofosie la economie si futurologie, cu usurinta culturii academice (pe care fara indoiala o avea) si obsesia omului care doreste sa le spuna pe toate, deodata. Ai parte in carte de analize istorice, socio-economice si politice dar si de abordari legate de futurologie si viitorul omenirii pe aceasta planeta. Ca atare iti este foarte greu sa cataloghezi lucrarea in sine si, cu atat mai mult demersul autorului. Ceva ma face sa cred ca acesta este un stil aparte, ’stilul Bucky’, pe care esti nevoit sa-l digeri indiferent daca iti place sau nu. Fuller identifica gigantii din cartea sa cu sistemul corporatist american, bazat in mare parte, in acei ani de sfirsit ai razboiului rece, pe industria producatoare de armament, zona din care veneau majoritatea profiturilor financiare, construite pe bugetul american (platit din impozitarea cetateanul de rind). Se aminteste si de sistemul financiar-bancar, desi nu se insista atit cit ar merita (este citate inclusiv FED, care este denumit the private-enterprise-controlled and deceivingly misnamed “Federal” Reserve Bank- in traducere ” ‘Federal’ Reserve Bank, denumita inselator a fi “federala’, deoarece este o intreprindere sub control privat”). Desigur, din acest amalgam poti extrage, daca esti interesat, aspectul strict economic. Vei recunoaste punctele de reper la care s-a referit Kiyosaki in cartea sa (renuntarea la standardul aurului in timpul lui Nixon, de exemplu) si vei descoperi altele (cum ar fi referirile frecvente la perioada crizei economice din anii ‘30, tinind cont de faptul ca aceasta carte a fost scrisa in plin avint al inflatiei in SUA, la inceputul anilor ‘80).
"Criza dolar" - După ce am terminat de citit această carte pot spune că am dobândit o cunoştinţă enormă despre economia globală. Deşi a fost publicată în 2002, deci graficile şi informaţiile nu sunt cele din ziua de azi, sunt convins că subiectele tratate sunt foarte reale: Anul 2010: Criză economică cauzată de deflaţie, după care guvernul printează şi mai mulţi bani, împingând masa monetară în colaps. Lectură obligatorie pentru investitorii care încearcă să înţeleagă cum guvernele manipulează masa monetară şi efectul lor asupra bunurilor.
Labels: chill, my life
Incepi sa-ti pui tot felul de intrebari,sa cauti raspunsuri,sa cauti ceva care sa-ti dea speranta ca pana la urma totul se rezolva,si o sa fie bine.Cand nu reusesti sa primesti astfel de "feedback-uri" ... poate ai norocul sa dai peste o piesa care sa spuna totul, sau niste pasaje prin care treci si tu... si te ajuta intr-un fel sau altul. Nu credeam in ruptul capului,la varsta de 10,11 ani ... ce impact puternic poate avea o melodie asupra unei persoane.
Acum, dupa un an de zile, stau si "analizez" cat de mult m-a ajutat (sau nu) piesa aceasta. Mi-a fost zis, ca ne regasim intr-o piesa, in momente mai grele din viata... probabil atunci m-am regasit in asta... si am primit acel "sprijin moral" pe care eu nu-l gaseam nicaieri si la nimeni. Mi-au fost alaturi, cand stateam in camera si priveam in gol dupa niste raspunsuri(si-mi sunt si acuma Image).
Ma intreb cat de usor ar fi fara sa simti ceva, fara sa-ti faci griji de problemele din fiecare zi, fara sa te simti ranit, fara sa mai petreci atatea clipe pierdut "in spatiu"... dar daca ii sa fie asa, atunci ce mai este uman in noi? Nu aceste sentimente,emotii... aceste intense trairi sufletesti ne deosebesc de restul vietatilor ... si ne fac oameni?
Uneori suntem ca o frunza desprinsa din coroana unui copac,purtati de acel vant de toamna in toate directiile,nestiind in ce directie o luam,si unde o sa ajungem.
Imi plac oamenii ambiţioşi cărora trebuie să le dai o şansă. Că şi eu la rândul meu am avut şanse că altfel nu eram unde sunt astăzi.
Labels: my life1) Your radiant smile which lights up your face and shines through your beautiful eyes.
2) Your most beautiful eyes, which are as deep as the ocean and so very expressive of your every feeling.
3) The way you always read my mind and appeared when I needed you.
4) The way you cared about me and my life.
5) Your sincere interest in who I am.
6) Your love for honesty and morals.
7) The way you shared your stories and feelings with me.
8) The way you made me feel when I was with you.
9) Your thoughtfulness.
10) Your beautiful mind.
Pentru câți dintre noi Crăciunul nu este cea mai frumoasă sărbătoare din timpul anului ? Câți dintre noi nu simțim atunci când vedem zăpadă, sau când știm că vine Moș Nicolae (că doar așa ne ziceau părinții când eram mici) că vine Crăciunul. Cu brad, globuri, cadouri, sărbătoare, vacanță și poate, de ce nu, și revelionul. O prietenă de-a mea mi-a luat-o cu câteva zile înainte și a scris deja despre Crăciun, în viziunea ei. A cam cuprins totul acolo. Crăciunul este perioada când pur și simplu simți că trebuie să fii altfel. Mult timp n-am înțeles asta. Mereu îmi spuneam, trebuie să fiu mai bun, pentru că venea Crăciunul. Dar parcă niciodată nu erau senzația sau sentimentul despre care auzisem. De câțiva ani însă, vine fără să îmi propun. Când simt că se apropie, iar asta vine de obicei pe la începutul lunii decembrie, în interiorul meu apare bunăstarea. Nu pot să mai fiu supărat, încerc să mă comport la fel de frumos cu toată lumea și mai presus de toate, să mai trec și pe la Biserică.
Toți spun despre Crăciun cam ce am spus eu până acum. Puțini își amintesc însă în ce constă în esență această sărbătoare minunată. Constă în a fi alături de familie. Nu știu voi, dar eu unul niciodată nu mi-am petrecut Crăciunul departe de mamă, soră, bunică, unchi etc. Mă simt mult mai bine alături de ei. Măcar 5 zile pe an (că punem aici și sărbătorile pascale) și tot e mai bine decât nimic. Sunt unicele 2 sărbători când stau cu ai mei, și nu îmi pare nimic în neregulă cu asta. Fericirea din dimineața de Crăciun (trecând peste cadouri), când te trezești și toată lumea e acasă, e zăpadă afară, frig, simți atmosfera de sărbătoare, nu se poate compara cu nimic. Am auzit spunându-se că Revelionul este o sărbătoare mult mai plăcută decât Crăciunul. În primul rând, eu nu consider Revelionul a fi o sărbătoare, ci o simplă petrecere. În afară de artificiile din centru, nimic diferit față de o simplă petrecere. În al doilea rând, mulți au părerea asta pentru că se strâng în gașcă, beau și ascultă manele. Să bei, în zilele noastre, tânăr fiind, e o dovadă. E o dovadă de cât de "tare" ești. De cât reziști. Trebuie să bei, altfel nu ești cool. Să fii manelist e și mai cool. De asta este Revelionul mai bun în viziunea lor. Crăciunul nu are nicio legătura cu băutul excesiv, în gașcă. Sărbătoarea de Crăciun este ceva sfânt. Nu sunt cea mai religioasă persoană din lume, și totuși, simt cum în preajma finalului de an mă cuprinde un dor de a fi diferit. Fiecare înțelege ce vrea din asta. Eu mereu înțeleg același lucru. Și anume că nu simt nevoia să fac nimic ieșit din comun. Simt nevoia să mă duc la rude, simt nevoia să spun Crăciun fericit!, să zâmbesc și să mă simt bine.
Spre deosebire de anii trecuţi, în acest an voi petrece Crăciunul în Polonia, dar tot alături de cineva drag. Voi fi în a doua mea casa şi nu la un hotel. Voi trăi un altfel de Crăciun alături de Izabela şi familia ei :) Voi încerca să vă ţin la curent cu tot ceea ce experimentez acolo şi tradiţiile Crăciunului polonez. Sper ca şi voi să aveţi un Crăciun minunat. Sfatul meu este să vă bucuraţi de Crăciun în adevăratul sens al cuvântului. Biliard în oraş puteţi juca şi pe 3 ianuarie şi berea din frigidere nu se strică în cluburi până după anul nou. Staţi cu familia, nici nu vă închipuiţi cât de greu este fără ei. Sărbători fericite.
Then I smile ...
Labels: love, my life
Labels: chill, erasmus, evenimente, love, my life
Si astfel, cei care candva obisnuiau sa detina controlul, iau acum pozitia de om umil, tocmai in fata oamenilor pe care candva i-a umilit poate, altii devin frustrati chiar fata de cei pe care nu au fost capabili sa-i cunoasca intr-adevar din cauza increderii prea mare in sine, iar cei care inainte acceptau nepasarea, lipsa de interes si egoismul celuilalt intr-o relatie, din prea multa iubire, sau macar din delicatete si bun simt, invata la randul lor indiferenta, dar si respectul de sine, pentru ca fiecare om are, nu numai o poveste, ci si o lectie de dat.
Sa nu te astepti sa fi tu singurul care inseala, care manipuleaza mintile celorlalti, cel care stie doar sa primeasca, fara sa ofere nimic in schimb, cel care nu o sa fie niciodata luat de val. chiar daca ti se pare acum ca lucrurile stau asa, ele nu vor ramane niciodata asa. vei avea si tu de pierdut, vei ramane si tu cu semnele unei cine-stie-ce iubiri naive si trecatoare, vei simti si tu lipsa oamenilor pe care n-ai stiut sa-i tii aproape, pentru ca cineva va avea intotdeauna grija sa echilibreze balanta.
Imi aduc aminte de C. asta vara, a stat 40 de zile in Vama. Deja devenise de-al locului. Si astepta sa se perinde lumea, care in concediu, care intr-o mica vacanta de cateva zile, care intr-o fuga de weekend. Si-apoi imi amintesc de concediile mele de o luna, pe vremea cand eram student Erasmus, cand se termina semestrul si plecam care-ncotro. Era asa de mult ca in ultimele zile eram deja nerabdator sa ma intorc la faculta:)) (daca puteti crede asa ceva).
Intre timp s-a tot micsorat vacanta, am devenit om serios si responsabil, iar 2 saptamani imi pare ceva nemaipomenit. But hell, cine sunt eu sa ma plang? N-am de ce:).
Cateva ore, atat mai este pana la marele meci, cel mai important, cel care va decide daca echipa Nationala a anului 2008 va reusi sa se califice in sferturile Campoinatului European si, sa egaleze astfel performanta “Generatiei de Aur”.
Cand a inceput acest turneu final, priveam echipa Olandei ca pe una destul de accesibila, care nu ne poate pune probleme foarte mari, pe care o cunoastem destul debine, caci tot ne-am duelat cu ea in ultimele preliminarii, si careia i-am laut 4 puncte, in ultimele 2 meciuri. Credeam ca va fi foarte greau sa facem fata campioanei mondiale en-titre si vicecampioanei mondiale.
Avem sansa, marea sansa, as spune, de a ne califica in sferturi. Totul depinde de noi, desi, sunt multe voci care spun ca Olanda va face un fel de noncombat, pentru ca prefera echipa noastra in sferturi. Depinde doar de noi ca diseara sa sarbatorim calificarea.
Trebuie sa batem Olanda ca sa ne calificam, meritam asta si noi suporterii, dar si aceasta echipa Nationala, care de multe ori a fost acuzata ca este cu mult sub nivelul “Generatiei de Aur”. Merita pentru toate ghinioanele pe care le-a avut, pentru jucatorii care s-au accidentat.
Emotiile sunt maxime, motoarele sunt turate, asteptam cu nerabdare fluierul de start. Sunt increzator ca diseara vom sarbatori.
Visam, speram, suntem alaturi de voi…. HAI ROMANIA!!
Nu vreau sa fac din acest post unul melodramatic sau vreo tragedie greceasca. Nu sunt de acord cu schimbarea imnului, desi mi-a placut intonarea lui. Egalul cu Franta, s-a conturat din acel moment. As vrea sa va vad la fel, racnind din toti rarunchii, chiar cu riscul de a va sparge vreo vena si la meciul cu Olanda, si in “sferturi” si in “semifinale” si in finala. Vreau sa va vad cu aceasi determinare si la fel de spasiti, dupa un meci la fel de reusit. Dati tot ce aveti mai bun cu Olanda. Castigati… Nu ma intereseaza daca jucati ofensiv sau defensiv, daca ii “urcati pe garduri” sau ii scoateti afara din stadion. Nu ma intereseaza daca Mutu este in forma sau Chivu joaca mijlocas stanga. Vreau doar sa castigati. Sa luptati, sa puneti suflet si asa cum doar nea Imi poate sa spuna, “sa traiti pe teren”.
Ne-ati demonstrat ca se poate. V-am demonstrat ca suntem alaturi de voi. Trup si suflet. In Elvetia, Austria, Romania, Spania sau Italia, toti v-am fost alaturi. De la copilul care s-a nascut in timpul meciului si pana la batranul care si-a dat ultima suflare la pauza. La toti ne curgea prin vene, un sange de roman.
Am asteptat atata, am patimit, am plans si ne-am bucurat, am invatat sa traim din amintiri si sa ne ascundem dupa trecut. Au fost 8 ani de frustrari, ati fost facuti ratati, ati stat in umbra “Generatiei de aur”, dar a venit si randul vostru. Amintiti-va de Cehia, de Olanda, de meciul de la Cadiz, chiar si de cel cu “Mannschaft”-ul. Acum e randul vostru. Acum e timpul sa deveniti actorii principali. Si sa faceti din Van der Sar, Henry sau Del Piero niste figuranti.
Castigati si va vom inchina ode, va vom stii numele pe de rost, vom iesi in strada,va vom sarbatorii si va vom astepta triumfatori acasa. Dar mai presus de orice, unul ca mine, va povesti peste ani nepotilor: ” pe 17 iunie, la Berna, Romania a invins Olanda”. Veti ramane in cartile de istorie a fotbalului, iar numele lui Mutu va sta alaturi de Hagi, a lui Chivu alaturi de Gica Popescu sau a lui Dica alaturi de cel a lui Boloni..
Cristi, adu-ti aminte de meciul cu Anglia. Adu-ti aminte cum este sa fi invingator, sa primesti cununa cu lauri. Invata-i si pe ceilalti ce inseamna bucuria unui gol la Euro. Haideti baieti! Haideti sa castigam!!! HAI ROMANIA!!!!!!!!!
Labels: evenimente, my life





