Posts
Miracolul e mereu acolo, trebuie doar să-l priveşti cu ochii potriviţi. Trebuie să ştii să te bucuri de el şi apoi să-l dai mai departe, să ştii când să mergi mai departe şi când să priveşti în urmă. Nu-mi imaginez cum ar putea cineva să renunţe la luptă definitiv şi ireversibil. Şi nu spun asta din perspectiva unui luptător desăvârşit ci din contră, a unei persoane cât se poate de leneşe. Şi totuşi minuni există şi le văd din când în când, şi mă bucur de ele, şi-mi fac planuri şi cred şi nu-mi pierd nici zâmbetul, nici speranţa ... Şi dacă n-ar fi frumos acest vârtej care mă cuprinde ... cu bucurii şi tristeţi, îndrăgosteli şi lacrimi, cu 1000 de posibile sfârşituri şi tot atâtea începuturi, cu mine şi cu ei şi cu noi, cu tot ce mă înconjoară, tot ce iubesc şi tot ce m-a făcut vreodată să fiu fericit ... dacă n-ar fi, n-aş fi nici eu ... şi-ar fi păcat
Labels:
my life
I´m far from my place ... I like where I am, but sometimes I miss all the old times ... Thanks God, that I am happy, that I am loved by somebody special. I started to prepare a new life, a family soon ... maybe a better job ... everything is new and beautiful. The bad part is that I will don't have my friends and family near me...
For you I'll do anything... u changed my life, u make me love life again. I'm happy and I want to know that everything I do, I'm doing for u...
Thank's for the love you gave it to me...for the place which i have in your arms...and in your heart...
For you I'll do anything... u changed my life, u make me love life again. I'm happy and I want to know that everything I do, I'm doing for u...
Thank's for the love you gave it to me...for the place which i have in your arms...and in your heart...
The same....
L.
Of Doamne, de ce pe mine ma iubesc numai "strainii"! De cand ma stiu, am fost iubit si respectat numai de prieteni ... si familie (aici includ doar parintii) k in rest nu am fost prea dorit, si nici nu imi pasa pentru k - ii multumesc lui Dumnezeu - k mi-a dat niste prieteni pe cinste, si care nu m-au lasat niciodata sa ma inec in propriile-mi lacrimi. Mereu au sarit sa ma ajute. Stiu poate uneori sunt cam dur cu ei si le spun in fata exact ce gandesc - adica adevarul - caci eu asa consider ... ca pt asta ii sunt prieten ... sa ii deschid ochii si sa il sprijin, nu sa zic doar de forma "asa e"... cand de fapt nu e... Eu nu fac astfel de lucruri pentru k imi iubesc si imi respect prietenii si consider k daca ii spun adevarul, ii fac un bine, nu daca il las sa se ingroape in mizeria lui...
Ieri am avut o dimineata ingrozitoare, eram panicat k nu putem sa imi rezolv anumite lucruri .. am cedat la un moment dat si am izbucnit in plans ... era prea mult pentru mine, si simteam ca nimeni nu ma poate ajuta. Insa nu a fost asa ... dar asa e cand stii k acasa nu e decat mama care sufera k nu poate sa le faca singura pe toate!
Imi lipseste tata, el era punctul de sprijin ... el le stia pe toate, nu trebuia sa apelez la X si la Y, am avut cateva clipe in care simteam k sunt singur in centrul universului ... De ce pe oamenii pe care ii ai aproape de inima ta ajung la un moment dat sa te "lase", ba chiar sa te uite ?! incerc sa inteleg, daca ai avut prietena, daca nu iti mai este aproape, daca te-a dat uitarii pt niste lucruri fara valoare, pt un orgoliu prostesc ?!
Sufar, chiar daca nu arat, chiar daca par indiferent, sufar pentru ca sunt momente in care as vrea-o alaturi, macar pentru o vorba buna ...
.. dar dupa cum spuneam pe mine ma iubesc si ma ajuta doar strainii . . . si le multumesc pentru tot. Mai mult nu pot face decat sa ii ajut la randul meu atat cum voi putea atunci cand imi vor cere ajutorul ... pentru k ei merita tot ... 
Labels:
my life
Imi lipseste tata, el era punctul de sprijin ... el le stia pe toate, nu trebuia sa apelez la X si la Y, am avut cateva clipe in care simteam k sunt singur in centrul universului ... De ce pe oamenii pe care ii ai aproape de inima ta ajung la un moment dat sa te "lase", ba chiar sa te uite ?! incerc sa inteleg, daca ai avut prietena, daca nu iti mai este aproape, daca te-a dat uitarii pt niste lucruri fara valoare, pt un orgoliu prostesc ?!
Sufar, chiar daca nu arat, chiar daca par indiferent, sufar pentru ca sunt momente in care as vrea-o alaturi, macar pentru o vorba buna ...
.. dar dupa cum spuneam pe mine ma iubesc si ma ajuta doar strainii . . . si le multumesc pentru tot. Mai mult nu pot face decat sa ii ajut la randul meu atat cum voi putea atunci cand imi vor cere ajutorul ... pentru k ei merita tot ... " Am o mare putere ca sa-mi fac viata trista sau fericita " spunea Goethe, marele scriitor german. Si, dupa psihologi, fericirea noastra depinde, un 10% de circumstantele externe ( sanatate, bani, succes...) si restul de atitudinea noastra in ceea ce priveste viata.
A fi fericit, deci se poate invata... Primul pas este sa fi constient de puterea pe care o are sentimentele, emotiile noastre. Daca incepem ziua prost-dispusi e dificil sa ne revenim pe parcursul zilei. Din contra, daca ne trezim cu zambetul pe buze avem mari posibilitati ca ziua sa fie excelenta.
Nu trebuie sa uitam, totusi, ca pe parcursul vietii, vom trece prin fel si fel de situatii care vor pune la proba forta noastra. In aceste cazuri, important este sa vezi lucrurile obiectiv, sa incerci sa rezolvi problema cat mai rational posibil si intotdeauna cu o atitudine pozitiva.
Nu-ti pierde timpul si energia obsedandu-te cu aspectele negative ale vietii. Daca te vei "incadra" in aceata atitudine, nu vei putea sa te bucuri de multele oportunitati ce te asteapta ca sa fi fericit.
Nu-ti focaliza atentia pe greseli din trecut si priveste in fata cu optimism...
Doar tu ai cheia viitorului tau...
Ai indraznit vreodata sa crezi in imposibil ? Si cand ai facut-o ce s-a intamplat ? Iti amintesti … a trecut mult timp de atunci,dar nu suficient de mult !
- Bun ! Si rezultatul care a fost ?
- Era un rezultat pe care nici tu nu ti-l puteai inchipui,dar cu toate astea ai indraznit sa speri . Si timpul a trecut pe langa tine,s-a asternut praful peste acea mica speranta … Te-ai trezit in viitor,cu intreaga viata schimbata,cu alte persoane care te insotesc,cu un alt peisaj in jurul tau. Ai calatorit printre ganduri si fapte,ai realizat,ai suferit,ai ras si ai plans. Totul e schimbat,pana si propria ta persoana ! Insa,undeva acolo,in adancul sufletului tau ai simtit o prezenta straina.
- Ce e ?
- E o urma lasat candva de o mica speranta ! E nevoie doar de un cuvant pentru a se intoarce , dar nimeni nu are puterea sa-l rosteasca . Astepti putin …
- Ce se aude ?
- A fost rostit !
- De catre cine ?
- Hmmm… Te-ai trezit ? Ce vezi ?
- Imi vad speranta transformata in realitate !
- Si cum e ?
- E totul …
Te-ai luptat cu toti atunci ! Nu era un singur cuvant care sa nu te indrume spre a renunta,dar tu n-ai vrut ! Ai incercat si ai reusit ! Au trecut ani de atunci,dar acum ai reusit ! Acum esti implinit,fericit,completat !Este puterea de a-ti urma visul,no mater what …
Labels: my life love
Subscribe to:
Posts (Atom)