Începusem o numaratoare, dar mi-am dat seama ca nu e bine. Nu mai vreau sa numar, cand numar am impresia ca incep sa inchei ceva, incep sa cred ca urmeaza sa pun capat unor lucruri. Nu vreau sa se termine ... nimic sa inchei ... chiar daca asta ar suna cat se poate de extremist. Cu totii imbatranim, cu totii trecem prin examene, teste, experiente si stari care ne intaresc, ne schimba si vreau sa cred ca ne fac mai buni ...
Acum zece ani, intr-o noapte friguroasa de vara, eram la Gotheborg si remarcam probabil cel mai instelat si frumos cer de noapte pe care l-am vazut vreodata. Noptile de vara foarte scurte din emisfera nordica, il faceau sa para si mai ascutit decat era. In noaptea asta, in Horsens, pot sa numar pe degete cele cateva stele care se vad din oras, cu luna cu tot, iar caldura comoda de vara le fac sa para aproape inexistente. Eram foarte tanar, aveam exact 12 ani si eu eram tot plecat de-acasa.
Daca cineva mi-ar fi spus atunci unde voi fi peste 10 ani l-as fi privit cu mult scepticism. Ma intreb daca peste 10 ani imi voi aminti de momentul asta si voi gandi acelasi gand. Sper ca da.
Ce bine ca nu stim ce ne rezerva viitorul ...
0 comments:
Post a Comment