Live what you love

Intr-o seara, mi-am luat inima-n dinti si mi-am invitat Eul la o discutie, pentru ca mi se parea cel putin ciudat sa port ceva in mine ce nu cunosc indeajuns. Mi-a fost oarecum teama, pentru ca nu stiam peste ce am sa dau. Puteam gasi ceva infricosator, la fel de bine cum puteam sa nu gasesc nimic sau puteam sa gasesc un melanj ametitor, confuz, neinteligibil care sa ma provoace sa ma descopar mai mult.

Sa va povestesc ce am aflat…

De cand ma stiu am fost un introvertit, am cautat sa ma cunosc, sa ma studiez, sa-mi pun intrebari , sa aflu eu mai multe despre mine decat sa ma infatisez celorlalti cu ale mele si ale sufletului meu. Am urmat intrucatva ideea lui Blaga, care spunea ca “cine cunoaste mai multe lucruri despre tine decat tu insuti, iti este superior”…iar eu nu am vrut ca ceilalti sa aiba un ascendent asupra mea…pur si simplu nu i-am lasat sa ma cunoasca. Ma deranjeaza firea mea introvertita. Nu deranjeaza pe cei multi, pentru ca cei multi nu pot asculta ‘prostiile’ mele, preferand sa asculte aceleasi nimicuri care le guverneaza existenta. Deranjeaza. Ma deranjeaza.

Dupa chipul naturii inghetate din ianuarie, sunt o fire rece care si-a construit sistemul de aparare impotriva exteriorului. Mi s-a parut usor si firesc sa ma izolez, sa intru intr-un soi de singuratate.Nu traiesc in afara si nu ies din forul meu interior decat constrans de circumstante si manifestari spectaculoase. Sau oameni spectaculosi. Sunt un non-emotiv veritabil, cu sensibilitatea aparent amortita. Spun aparent, pt ca sub masca de glacialitate se ascunde o fire profund emotiva, refulata, care se apara prin multiple mecanisme de inhibitii. Impasibilitatea mea poate fi si supracompensarea unei vulnerabilitati interioare, printr-un exces de rigiditate si de raceala. Sa fie vorba de teama?

Am mai descoperit o infinita stapanire de sine in momente critice, un echilibru care ma indeparteaza din instinct de solutiile precipitate, vointa, perseverenta in urmarirea scopului propus. Ca si calitati as putea adauga rabdarea, rationalitatea, stabilitatea, desi, in unele situatii se pot constitui in defecte.

Am aflat si o mare dorinta de afirmare si vointa de putere. As fi ipocrit sa nu recunosc. Imi place sa fiu independent si sunt patruns de demonul ambitiei, dar dispun si de puterea de munca necesara atingerii scopurilor… si nici nu ma grabesc. Stiu ca pana la urma voi reusi sa realizez ceea ce mi-am propus.

Iubesc calitatea. Calitatea vietii, calitatea oamenilor, calitatea lucrurilor care ma inconjoara. In opinia mea, calitatea destinului este consecinta caracterului nostru.Ghandi spunea ca lumea este propria noastra oglindire.

Sunt un singuratic. Nu am decat cativa prieteni. De ce? Sa va dau un exemplu. Se intampla sa te intalnesti cu un bun prieten. Te bucuri. Ii povestesti de tine. Si ce daca ii povestesti…Te asculta, dar ramane preocupat de propria-i existenta. Esti singur. Cam asta se intampla de obicei.Cei care imi sunt aproape au reusit sa se desprinda de acest tipar. Sunt loial prietenilor si oamenilor dragi.

Paradoxal, imi place sa fiu inconjurat de oameni, sa am multe relatii, cunostinte. Imi place chiar sa ajung in centrul atentiei, sa mi se recunoasca meritele. Imi plac oamenii inteligenti,cu personalitate puternica, oamenii care stiu sa traiasca valorificand fiecare clipa a existentei lor. Imi place sa gasesc in cei din jur energia, spontaneitatea, indrazneala care mie imi lipsesc. S-ar zice ca ma hranesc cu puterea lor de a se bucura de viata. Si totusi raman un singuratic.

Imi place sa invat, sa stiu cat mai mult. Sunt si curios. Imi place sa joc rolul detectivului, nu imi plac lucrurile de suprafata. Mi-ar placea sa stiu ce face si ce gandeste fiecare, dar fara sa divulg ce este in mintea mea.

Am spirit critic, dar mai ales autocritic. Calitate? Defect? Defect, pentru ca nimeni nu ma judeca si nu ma cearta mai aspru decat o fac eu. Mi-ar fi placut sa-mi pese mai putin si sa trec mai usor prin viata.

Pe plan profesional nu stiu incotro voi apuca.Stiu doar ca orice voi face, voi face foarte bine.

Acestea ar fi cateva din impresiile primei intalniri dintre “mine” si “eu”. Poate ca vor urma si altele.